De unde procur alimentele crude?

Fiind vara legumele si o parte din fructe le iau de la tara: gulii, sfecla rosie, dovlecei, vinete, ridichii de luna si negre, rosii (inclusiv cherry), ardei, mazare, fasole, conopida, spanac, telina, leustean, patrunjel, marar, castraveti, cimbru, busuioc, prune, corcoduse, mere, struguri, gutui.
Anul acesta am facut cu mamaie de acolo o gradina frumoasa, am cumparat seminte, am pus razoare, am udat. Bineinteles ca mamaie a dus greul, mai ales ca au fost si perioade secetoase.
Semintele care le mananc le iau de la Sanovita, din supermarket cumpar ulei de masline, de struguri, ocazional si legume si fructe cand nu ma duc la tara, conserve de naut si fasole rosie, masline, ciuperci.
Condimente am de la niste prieteni care lucreaza in Kuweit si vin de 2 ori pe an in tara: piper alb si negru, coriandru, curry, sofran, etc.
Am cumparat un dehidrator Ezidri de 1000 w, cu el usuc la greu legume. Am facut un fel de mix de legume care il folosesc in loc de delikat si vreau sa va spun ca da un gust delicios la mancare. Cred ca daca pun o ligurita intr-o cana fierbinte iese o supa exelenta.
Am facut separat si ceapa uscata, rosii uscate inclusiv pudra, ardei uscati, verdeata uscata.
Anul asta mi-am schimbat complet alimentatia!

Efectele negative ale prajelilor asupra organismului

A fost o lunga perioada in care am mancat la greu prajeli: rantas pentru mancaruri si ciorbe, cartofi prajiti, carne prajita, etc. Am stat 10 ani prin camine muncitoresti si studentesti si asta era mancarea.

Apoi au aparut fastfoodurile si iarasi eram clientul lor destul de des.

Poate si din cauza asta am facut in 2002 sau 2003 o criza de ulcer.

De atunci incet-incet am renuntat 99% la prajeli. Asta s-a intamplat gradual, acum refuz sa gatesc sau sa mananc orice e prajit in ulei. Cartofi prajiti mananc o data sau de doua ori pe an si nu acasa, carne sau peste prajit deloc, mancarea o fac fara prajeala.
Iata niste extrase de pe net:

In cartofii prajiti sau in orice legume ce contin amidon se formeaza niste substante cancerigene: acrilamide.

Faina, ca si cartoful, contine amidon, iar substantele toxice se genereaza mai ales atunci cand se foloseste ulei foarte incins.

Nici faina, nici bulionul, chiar prajite pentru o perioada scurta de timp in ulei incins, nu sunt o alternativa sanatoasa de preparare a mancarii. Nu inseamna insa ca daca vei praji fara ulei, in vase de teflon, ceea ce prepari este pe deplin sanatos. In acest fel se activeaza insa mai putine substante toxice.

Uleiul de masline, inclusiv cel extravirgin, e indicat sa nu fie folosit la prajit.

Atunci cand iese foarte mult fum, in atmosfera se degaja o substanta foarte periculoasa, acroleina, care este responsabila de aparitia ulcerelor. Cei care muncesc in astfel de medii doar prin inhalarea aerosolilor, fara a manca gogosile sau cartofii prajiti pe care ii prepara, se pot imbolnavi de ulcer, gastrita (considerate uneori boli profesionale) si chiar de cancer.

Eu mananc aproape exclusiv mancare negatita si asta inseamna ca oricum nu mananc nimic prajit. Acum mancarea de baza imi sunt salatele de multe tipuri cu seminte si ulei de masline sau struguri si otet de mere, dar mai mananc inca iaurt impreuna cu ColonHelp, pasari de tara fierte sau gatite in abur, branza de tara.
Experimentez retete raw vegane, dar pana acum fac mai des guacamole.

Semintele de susan

Desi intr-o lingura cu seminte de susan sunt circa 160-170 de calorii, ele reprezinta o sursa importanta de cupru si mangan, calciu, magneziu, fier, fosfor, vitamina B1, zinc si triptofan. Toate acestea aflandu-se in cantitati demne de luat in seama, in doar 30-40 de grame de susan, adica tot atatea seminte cate incap intr-o lingura. Toate aceste principii nutritive sunt la valori maxime in semintele crude, pe care le poti adauga, de exemplu, in bolul cu cereale de dimineata.

Intr-o lingura cu seminte de susan sunt cinci grame de proteine, sapte grame de carbohidrati si 14 grame de gasimi sanatoase mononesaturate care scad colesterol si regleaza presiunea sangelui.

Proprietatile antiinflamatoare ale susanului fac ca aceste seminte sa fie recomandate persoanelor care sufera de artrita reumatoida. La randul sau, manganul continut in semintele de susan intervine in metabolismul grasimilor si al carbohidratilor, contribuind si la mentinerea densitatii osoase. Calciul si zincul sunt doua minerale recunoscute pentru rolul lor in mentinerea sanatatii oaselor, de aceea semintele de susan sunt recomandate bolnavilor de osteoporoza. Tensiunea arteriala, insomniile si durerile de cap pot fi combatute cu ajutorul semintelor de susan, mai ales datorita continutului lor bogat in magneziu.

Consumate moderat, dar regulat, semintele de susan vor aduce organismului dumneavoastra aportul necesar de fibre. Din randul acestora, se disting lignanii, o componenta bioactiva care ajuta la reducerea colesterolului si a riscului de cancer de colon si prostata. De asemenea, prin continutul de acizi polinesaturati, susanul contribuie la sanatatea inimii.

Semintele de susan le folosesc zilnic ca ingrediente (min. o lingurita) la salatele crude care le fac, dar le folosesc si la lapte vegetal. Cred ca e mai mult de o luna de cand mananc zilnic o lingurita sau doua.