Nautul - ingredient principal al humusului

Cunoscut si sub denumirea de "mazarea berbecilor", este o planta leguminoasa anuala, originara din Asia Mica. A fost introdus, drept cultura in Evul Mediu, iar in estul Europei, incepe sa fie cunoscut abia din secolul al XVII-lea.

Nautul este bogat in proteine, saruri minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier) si in complexul de vitamine B. Avand o concentratie ridicata de proteine (24%), la care se adauga si un procent consistent de hidrati de carbon si grasimi, nautul are o valoare alimentara deosebita, inlocuind in buna parte proteinele din carne.

Nautul este un inlocuitor foarte bun pentru cafea, boabele de naut prajite si macinate fiind un puternic stimulent digestiv si nervos. Pentru ameliorarea simptomelor racelii, specialistii in medicina naturista recomanda administrarea zilnica a doua pahare de apa de naut. Fiind un medicament foarte puternic, apa de naut e contraindicata in febra, hipertensiune si stari de iritabilitate nervoasa. Nautul este apreciat si pentru virtutile sale nutritive. Recomandat in terapia asteniei fizice si psihice, in convalescenta, nautul poate fi considerat, pe drept o sursa de sanatate.
Eu prepar pasta de naut (humus) exact ca si pasta de soia de aici.

Am facut si lapte de naut, are un pic de gust ca de pamant, dar poate fi combinat cu alte seminte si e ok!

Sarbatori fericite

Anul nou sper sa fie capital pentru mine. In primul rand sper sa reusesc demersurile cu adoptia, pana nu reusim nu ma linistesc.

In al doilea rand sper din suflet sa treaca criza in care ne aflam, nu neaparat cea economico-financiara ca asta trece greu, ci criza de idei, criza din sufletele romanilor, criza de optimism si iubire fata de aproape.

In al treilea rand imi doresc si va doresc sa luati mai mult aminte la modul de viata de zi cu zi, la ce mancam, cand mancam, la cata miscare fizica facem. Trebuie sa incercam sa punem capat tentatiilor societatii de hiperconsum, sa gasim o cale proprie de mijloc, sa incurajam industria alimentara locala ce inca produce cat de cat natural. Trebuie sa oprim tendintele alimentare actuale, nu cred ca ne dorim sa ajungem sa mancam ca animalele din crescatoriile industriale tot ce ni baga pe gat.

Inca astept mai multe idei, opinii, sfaturi.

La multi ani sanatosi si aproape de cei dragi!

Ce contin mezelurile

1) Carnati Cabanos

Contine: carne de porc inferoara – cu slanina si sorici – 44%, carne de vita – 16%, faina de soia – 40%. Se adauga usturoi, condiment universal, coriandru si agent de afumare.

Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), potentiator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoaca apetit mare si dependenta), zaharuri – dextroza, lactoza, colorant natural: carmin, conservant – nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.

Pentru omogenizare se mai folosesc grasimile vegetale. Se ambaleaza in intestine subtiri de oaie. Se lasa la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvantarea se face intr-o camera frigorifica, timp de 2-3 ore.

2) Carnati de porc

Contine: carne de porc 60%, cu slanina si sorici, proteina vegetala din soia nemodificata genetic, apa 20%, sare, condimente si arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu si potasiu), antioxidanti (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potentiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoza, dextroza), colorant natural – carmin, conservanti: nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.

Nitritul de sodiu previne cresterea bacteriei ce cauzeaza botulismul, mareste timpul de valabilitate al produsului, stabilizeaza culoarea rosie a carnurilor procesate si da o aroma specifica.

3) Cotlet de porc

Contine: cotlet de porc, un strat de slanina de 0,5–1 centimetri. Carnea, taiata suvite, se injecteaza cu saramura 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o masina speciala cu ac. Se pune apoi intr-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper si coriandru, unde se lasa timp de mai multe ore. In sos se mai adauga antioxidanti, potentiatori de gust. Se lasa sase zile la rece, apoi se afuma industrial.

14 portii de mezeluri pe luna cresc cu 78% riscul aparitiei unei forme de boala pulmonara obstructiva cronica, care este foarte grava. Afectiunea reprezinta una dintre primele cinci cauze de deces in Vest. Se manifesta prin scaderea capacitatii organismului de a mentine o concentratie normala de oxigen in sange.

4) Lebarwurst

Contine: carnea capului de porc in proportie de 62%, slanina tare 7%, organe – inima, rinichi, splina 15%, ficat 16%. Se adauga supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceapa fiarta, zahar si sare. In malaxor se adauga aditivii – colorantul alimentar – carmin, antioxidanti, amidon de cartofi. Compozitia se ambaleaza in membrane sintetice si se fierbe la 75 de grade C.

Un lebarwurst „traditional” trebuie sa contina mai putin de sase grame de sare la 100 de grame de produs si, in principiu, sa aiba cel mult trei aditivi sintetici, iar termenul de valabilitate sa nu depaseasca zece zile. Un produs mai putin conservat isi schimba culoarea la deschiderea ambalajului.

5) Parizer de porc

Contine: 80% slanina si sorici de porc, 10% carne de pasare dezosata mecanic (in care intra oase macinate), faina de soia, proteina vegetala, amidon, condimente – sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potentiatori de gust, coloranti (carmin). Dupa amestecare, compozitia se fierbe timp de 20 de minute in apa, la 75 de grade C. Din cauza amidonului si a fibrelor din soia, confera starea de satietate.

In schimb, este greu de digerat. Carnea dezosata mecanic este pasta rezultata din dezosarea carcaselor de pasare, care este prelucrata cu utilaje speciale. Aceasta pasta poate contine si resturi de piele, chiar si oase.

6) Salam de vara

Contine: 60% slanina si sorici, 17% carne de calitate inferioara – adica ceea ce se poate prelucra din picioare, gat – mix de condimente – sare, boia, piper sau extract de condimente – aditivi care imita gusturile condimentelor, faina de soia 20%, antioxidanti, colorant – carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriti, nitrati, pasta de usturoi, zahar. Toate acestea se amesteca in malaxoare, apoi se ambaleaza in membrane artificiale (de plastic), se zvanta si se afuma industrial intr-o camera unde, teoretic, ar trebui sa stea cel putin patru-cinci zile. In alte cazuri, se adauga agent de afumare.

7) Pastrama

Contine: carne dezosata de la pulpa, spata si muschiul de pe spate. Se taie in suvite, se sareaza, dupa care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapa si de usturoi, antioxidanti, coloranti, agenti de afumare si potentiatori de gust. Carnea sta in sos timp de trei pana la cinci zile, apoi se scoate si se leaga cu sfoara. Se injecteaza cu o solutie de saramura de 20-40%, apoi se ambaleaza in pungi de plastic, in vid. Afumarea se face cu fum lichid, care contine cele mai cancerigene hidrocarburi – cele policiclice aromate.

8 ) Sunca de porc

Proportiile de carne difera in functie de reteta. Sunca taraneasca contine: 70% carne procesata mecanic (are in compozitie slanina, urme de oase, sorici) – proteine din soia, toata gama de antioxidanti, colorant – carmin. Carnea se injecteaza cu o solutie de saramura, apoi trece in malaxoare de trei ori. Prima malaxare se face la o ora dupa injectarea cu saramura, a doua la 24 de ore dupa depozitarea la frig si inca o data la 48 de ore dupa maturare. Apoi, compozitia se pune in forme metalice care se tin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. Dupa racire, formele se ambaleaza in pungi de plastic, in vid.

9) Crenvursti
Conţin în cea mai mare parte MDM, adică tocătură de oase, tendoane, pieliţe, grăsime (tot ce mai rămâne din carcasa de pasăre după ce se ia carnea), sunt pline de bacterii care ne pot îmbolnăvi grav. Salmonella, răspunzătoare de toxiinfecţii alimentare şi campilobacter, o bacterie care favorizează cancerul de stomac, stă la suprafaţa carcasei de pasăre, pe piele. În momentul în care carcasa este tocată, bacteriile se amestecă în toată masa produsului, care, chiar dacă mai este preparat termic, rămâne infectat până la consumul propriu-zis.

 

Ce inseamna sa mancam sanatos

-->

Acest articol exprima cateva din ideile noastre despre cum trebuie sa mancam pentru a fi sanatosi. Articole interesante gasiti si in magazinul online. http://www.naturafarm.ro/.

Reguli de baza:

- trebuie ca zilnic legumele si fructele sa reprezinte peste 50% din cantitatea de alimente ingerata. Este bine ca legumele si fructele sa fie cat mai proaspete, de preferat sa fie din cele de la tara de la producatori care nu folosesc chimicale in exces la producerea lor.

- carne rosie cat mai putina sau deloc, daca poftim la o bucata de carne ea trebuie sa aiba cat mai putina grasime, faceti-o pe gratar si nu foarte arsa. La fel recomand carnea de la tara, nu cea de la fermele industrializate ce pun accent pe cresterea rapida a animalelor cu riscul producerii de carne de calitate slaba.

- necesarul de grasimi si proteine poate fi adus de carnea de pasare, peste, oua, lapte. Carnea de pasare trebuie sa fie curatata de piele, bineinteles ca pasarile de curte sunt de preferat celor de ferma, la fel ouale, laptele de tara au un cu totul alt gust si substante nutritive de calitate. Carnea de pasare si pestele sunt mai sanatoase gatite pe gratar sau la cuptor fara grasimi. Ouale se vor consuma numai fierte, fara a manca mai mult de 3-4 oua pe saptamana.

- trebuie evitate sau eliminate din alimentatie preparate gen pate, mezelurile de orice fel, margarina, untul foarte gras, smantana grasa, chipsuri, snacksuri.

- trebuie eliminate alimentele de fast-food: hamburger, hotdog, shaorma, pateurile de patiserie, placintele de patiserie, pizza, cartofii prajiti.

- la prepararea mancarurilor sa nu folosim rantasurile (ulcerul ce l-am avut cred ca viata din camine - 10 ani - mi l-a provocat: cartofi prafiti aproape zilnic, orice mancare o faceam cu mult rantas cu faina), de evitat si prajirea cepei, a legumelor in ulei sau untura pentru mancaruri. Incercati sa folositi legumele neprajite si veti vedea ca mancarea e buna si asa.

- in general nu se va manca nimic prajit in ulei sau untura. Amintesc aici de prajirea cepei, de cartofi prajiti, chiftele, gogosi, carne de orice fel, oua. Prajirea denatureaza elementele nutritive din mancare, imbiba mancarea cu multe grasimi, genereaza substante cu potential efect cancerigen.

- cat mai putina paine alba, inlocuiti-o cu paine integrala si de secara. Atentie la eticheta painii, multe din sortimente sunt facute tot cu faina alba si un pic de faina neagra. Evitati pastele albe rafinate, folositi-le cu incredere pe cele integrale. Le gasiti aici.

- mai rar cu dulciurile, consumati preparate facute in casa si cu cat mai putin zahar. Inlocuiti zaharul cu mierea, cafeaua cu ceaiurile, sucurile cumparate cu sucuri de casa din fructe. Prajiturile si torturile din cofetarii nu mai nimic in comun cu prajiturile de altadata.

- mancati regulat, la ore fixe si nu prea des. Invatati organismul cu un anumit ritm, nu il suprasolicitati cu mese imbelsugate seara.
- evitati sarea, folositi in locul ei condimente sau verdeturi.

Alimentatia sanatoasa e un punct de plecare pentru o viata sanatoasa, combinata cu miscarea fizica, atitudine optimista si altruista poate face minuni.

Soia

Soia se gaseste in zeci de feluri de mancare. Soia si produsele derivate reprezinta baza multor diete total sau partial vegetariene, si sunt folosite in peste 60% dintre alimentele din industria alimentara din intreaga lume.

Faina de soia se gaseste in unele tipuri de paine, uleiul de soia se gaseste in margarina, concentratul de soia se foloseste pentru a ingrosa sosuri, a lega diverse ingrediente si a creste nivelul de proteine dintr-o mancare, lecitina din soia - emulsificatorul E322 - este unul dintre cei mai des folositi aditivi alimentari.

Din punct de vedere nutritiv, soia este un aliment care cu greu poate fi intrecut deoarece contine la fel de multe proteine ca si carnea, si de aceeasi calitate. Contine, de asemenea, fier si complexul de vitamine B, si este o sursa bogata de fibre (scad nivelul colesterolului). Soia contine si izoflavonoide, care fac parte din familia fitoestrogenilor (estrogeni naturali, din plante) care se gasesc si in naut, seminte, vin rosu, ovaz si in legumele cu pastai.

Preparatele din soia sunt foarte potrivite pentru tratamentele dietetice ale diabeticilor, pentru ca boabele de soia au un nivel scazut de glucide si nu contin colesterol.

Studiile arata ca ar trebui sa ingeram circa 50 mg de izoflavonoide (cantitatea egala cu una sau 2 portii de soia) in fiecare zi care pot fi obtinute din:

- boabe de soia fierte sau la conserva (o portie = 3 lingurite);
- lapte sau iaurt din soia (o portie =1 pahar de lapte, 1 borcanel de iaurt);
- faina de soia (poate inlocui faina obisnuita, mai ales in cazul prajiturilor);
- tofu (branza) sau lapte batut;
- TVP (soia deshidratata) poate inlocui carnea din burgeri, snitele, tocane sau chiar ciorbe (1 portie = 2 sau 3 lingurite, dupa ce bucatelele de soia au fost rehidratate);

Soia boabe se poate cumpara de aici.

Supa de rosii cu soia

Ingrediente si cantitati: 350 ml supa de legume, 200 ml lapte de soia, 60 g faina de soia, 2 catei de usturoi, 5-6 foi de dafin, 300 ml piure de rosii, 80 ml ulei rafinat de soia, 30 g soia texturata, sare si piper, dupa gust, coriandru, pentru decor

Mod de preparare:

1. Taie cubulete 20 g de soia texturata si rade restul pe razatoare.

2. Incalzeste 20 ml ulei rafinat de soia intr-o tigaie cu fundul gros.

3. Adauga frunzele de dafin, piperul si faina de soia. Prepara un sote.

4. Intr-o tigaie separata, incalzeste restul de ulei de soia.

5. Adauga usturoiul tocat marunt si piureul de rosii.

6. Adauga compozitia din prima tigaie si supa de legume si lasa totul la fiert timp de 5 minute.

7. Adauga treptat laptele de soia, amestecand in permanenta.

8. Sareaza, incorporeaza cubuletele de soia si lasa ciorba la fiert timp de 2 minute.

9. Decoreaza cu tofu ras si coriandru tocat.

Musaca din soia de post

Ingrediente: 800 g cartofi fierti, 200 g soia granule, 2 cepe, 1 morcov, 50 ml ulei, 1 ardei gras, 1 rosie, 1 lingura margarina vegetala, 2 leg patrunjel, delikat, tarhon, cimbru, piper macinat Kotanyi, 1 lingura bulion.

Mod de preparare

Se face un piure din cartofii fierti,care se paseaza. Se adauga 1 lingura de margarina,delikat dupa gust si un pic de tarhon uscat. Soia se pune la inmuiat in apa fiarta,cam 20 min. Cand si-a dublat volumul, soia se stoarce.

Se caleste ceapa taiata marunt si morcovul dat pe razatoare.

Adaugam ardeiul gras taiat marunt ,rosia taiata marunt si soia stoarsa. Se condimenteaza dupa gust cu delikat,cimbru,tarhon,piper macinat si verdeata taiata marunt. Intr-o tava tapetata cu pesmet se pun 3 randuri de piure si 2 straturi de compozitie cu soia. Optional se poate orna cu rosie sau ardei gras.

Sosul de bulion: 1 lingura de bulion dizolvata cu 100 ml apa,se aduga tarhon,cimbru,piper macinat si putin delikat. Se serveste cu sos de bulion .

Cum prepar eu pasta de soia

Pun 200 gr de boabe de soia la inmuiat de seara in frigider, schimband apa de 2-3 ori.
Apoi pun boabele de soia la fier in oala de presiune, astfel sunt gata in aproximativ o ora.
Pun boabele fierte in blender si le fac o pasta foarte fina.
In pasta pun piper alb macinat, sare de mare, pasta de susan - tahini (o am de la niste prieteni din kuweit, dar merge si fara), apoi pun cate putin ulei de calitate (de masline, de soia sau de floarea soarelui presat la rece), mestecand exact ca la o maioneza.
Pisez separat si cativa catei de usturoi romanesc pe care ii adaug in compozitie.
Se pot pune si cativa stropi de otet sau zeama de lamaie.
Se asorteaza cu felii de castraveciori sau gogosari acri, masline.
E o minunatie va asigur. La noi se termina un ditamai castronul de pasta in cel mult doua zile!

Mancarea noastra cea de toate zilele din magazine

Voi lua pe rand tot ce ne ofera minunatul nostru comert.

Carnea

Carne alba: pasare, peste, carne rosie: porc, vita, oaie, carne neagra: vanatul. Carnea a intrat in alimentatie inca de la inceputul existentei rasei umane, acum se da o adevarata batalie intre cei care lauda carnea si cei care o critica acerb. Exista un curent alimentar: vegetarianismul, care considera carnea un dusman al sanatatii, de asemenea numeroase studii arata cat de toxica e carnea pentru organism.
Cert este insa ca ce gasim in magazine nu are cum sa fie sanatos suta la suta. Animelele din crescatoriile moderne au o alimentatie ce abunda in vitamine, hormoni de crestere, mediul in care cresc este dezonorant pentru rasa umana. Cel putin cele in care cresc pasarile sunt groaznice.
Ati mancat pui de tara fript pe gratar si inecat in saramura de usturoi, eventual cu niste ardei copti in ea? Vezi aici reteta!
Totusi, carnea este cel mai bun furnizor de proteine, dar măreşte colesterolul şi creşte riscul de cancer, avertizează nutriţioniştii. Consumul de carne este esenţial în copilărie şi în adolescenţă pentru că ajută în procesul de creştere, apoi consumul de carne ar trebui rarit.

Proteinele sunt substanţe de bază în alimentaţie, deoarece intră în componenţa musculaturii şi constituie un element necesar pentru menţinerea imunităţii. După vârsta de 40 de ani, când încetineşte metabolismul, trebuie însă redus consumul de carne grasă.
Carnea roşie: vită, porc, miel

Specificul cărnurilor roşii este conţinutul ridicat de fier, mineral esenţial pentru anemici. Carnea de vită este considerată cea mai nutritivă, urmează cea de porc, iar ultima este carnea de miel, care e şi cea mai grasă. Preparaţi carnea grasă la grătar, astfel încât să se poată scurge mai bine grăsimea din ea. La porc, carnea cea mai bună este muşchiul file. La miel - pulpa.
•BENEFICII. Este o sursă bună de proteine, vitamine şi minerale, precum fosforul, potasiul, magneziul şi seleniul.
•RISCURI. Pentru că este bogată în grăsimi saturate şi colesterol poate duce la îngroşarea arterelor şi la apariţia unor boli de inimă.
•RECOMANDARE. cel mult 90 de grame pe zi.
Carnea albă: peşte, pui, curcan
Carnea albă conţine proteine de calitate, fier, zinc, magneziu, vitamina B12. Cel mai sănătos este peştele, care con ţine acizi graşi polinesaturaţi, buni pentru vasele de sânge. Acizii Omega 3 şi Omega 6 pot contribui la buna dezvoltare a creierului fătului.
•BENEFICII. Carnea albă este mai săracă în lipide decât cea roşie. Este indicată în special persoanelor care suferă de diabet, dislipidemie, obezitate.
•DEZAVANTAJE. Este mai săracă în fier decât carnea roşie.
•RECOMANDARE. cel mult 200 grame/zi.
Carnea neagră: vânatul
Carnea de caprioară e foarte apetisantă şi o sursă importantă de vitamine şi de săruri minerale. Nici cea de mistreţ nu este mai prejos, având mult mai puţină grăsime decât porcul domestic.
•BENEFICII. Are mai multe vitamine şi este bogată în proteine de calitate. Este o carne slabă, cu 4%-6% grăsime, faţă de 30% cât are cea de porc domestic.
•DEZAVANTAJE. Are conţinut mare de purine, substanţă care le poate fi dăunătoare celor cu boli de rinchi. Există riscul contaminării cu paraziţi, de pildă trichinella spiralis.
•RECOMANDARE. 150 grame pe zi.
Deci daca suntem consumatori de carne cel mai indicat e sa fie preparata pe gratar, fiarta, si nu prajita in ulei, afumata sau semicruda.

Mezelurile/preparatele din carne

Mezelurile sunt înscrise pe cele mai multe liste ale alimentelor nu tocmai favorabile sanatatii. De cel? Contin multe grasimi nesanatoase, sare, diversi coloranti si stabilizatori, unele E-uri.

Furnizeaza prea multe grasimi?

Mezelurile industriale au in reteta de fabricare sunca, sorici, diverse resturi de la alte procese tehnologice. Continutul de grasimi este disproportionat fata de restul ingredientelor, in fapt cand mancam mezeluri mancam multa grasime de porc. In unele sortimente exista si mult colesterol (pateuri). Asadar, obezii, copii, gravidele trebuie sa evite aceste preparate.

Consumul excesiv, risc pentru cancer?

ADEVARAT. Pâna nu demult, cercetarile privind riscurile declansarii cancerului nu faceau diferenta între consumul de carne si produse industriale din carne. Luate la un loc, pe seama acestora se punea un risc de peste 20%, pâna la 40%, si era vorba de consumul de porc, vaca, vitel, miel... Cel mai nou studiu european de amploare, început în 1993 si extins pe 472 000 de persoane din noua tari, carora li s-au înregistrat obiceiurile alimentare, a reusit sa faca distinctia clara între consumatorii constanti de carne rosie si cei de mezeluri. Concluzia a fost ca riscurile legate de consumul de carne rosie s-au relativizat, în timp ce obiceiul de a mânca zilnic minimum 60g de mezeluri a evidentiat un pericol de cancer colorectal crescut cu 50%. Acest efect s-ar datora de fapt încarcaturii de nitriti care, în contact cu fierul si alte substante din organism (amine) dau nastere unor substante cancerigene.

Pot declansa diabetul de tip II.

Un studiu american efectuat pe 90.000 de femei, mari amatoare de mezeluri (sunca si cârnati) a aratat ca riscul contactarii unui diabet de tip II este de doua ori mai crescut în comparatie cu persoanele care consuma cantitati mici de mezeluri. Grasimile saturate sunt cele care favorizeaza declansarea bolii.

Ideea este ca daca suntem amatori de mezeluri, este bine sa le consumam pe cele de casa, sau mai bine e de preferat sa mancam carnea simpla, nepreparata excesiv.

Lactatele

 

Cred ca sunt foarte multi romani care nu au gustat niciodata laptele crud, fiert, iaurt facut din lapte proaspat. Gustul e incomparabil cu ce gasim acum in magazine. Mai tineti minte laptele pus in ceaun dupa ce se face mamaliguta sau mamaliguta cu smantana de casa?

Laptele din magazine este conservat prin procedeul UHT, dar din pacate prin acest procedeu se pierd o multime de substante utile organismului. Laptele UHT e un lapte mort, se pastreaza luni de zile.

Nici iaurturile nu mai sunt ce au fost. Are o consistenta nefireasca, are lapte praf in el si alte chestii.

Am rezerve mari fata de lactatele fade ce se gasesc acum in comert...

Lactatele fac parte din pacate parte din categoria alimentelor superprocesate care nu aduc nimic bun organismului ci doar niste calorii. Oricum am citit aici un articol despre faptul ca laptele in general e daunoator organsimului.

Sucurile

 

Aici intra sucurile industriale cu o gramada de coloranti, conservanti, sau cele asa zis naturale. Acestea din urma au totusi zahar industrial, conservanti naturali, dar prin faptul ca au durata de garantie luni de zile sau un an le face sa fie moarte, fara aport de elemente nutritive de calitate.

Coca-Cola, Pepsi creeaza dependenta prin continutul de coca, zahar. In general sucurile industriale dezechilibreaza organismul, pot duce la diabet.

Cele mai bune pentru organism sunt sucurile naturale consumate imediat.

 

Pastele fainoase

 

Pastele favorizeaza diabetul?

Glucidele foarte rafinate, asa cum sunt pastele si pateurile de patiserie, au o incarcatura glicemica ridicata care provoaca o secretie mai mare de insulina. In 1997 si 2004, universitatea Harvard a aratat ca la femei, cu cat alimentatia este mai saraca in fibre si bogata in alimente cu incarcatura glicemica ridicata, exista un risc mai mare de a dezvolta un diabet de tip 2.

Pastele integrale sunt mai bune pentru sanatate? Da.

Pastele integrale au cel mai bun continut de fibre, vitamine – B1, B2, B3, B5, K si E – si de minerale, precum calciu, fier, magneziu, fosfor, zinc si mangan. Fibrele formeaza un gel care ajuta stomacul si absortia de glucoza. De aceea spaghetele normale au o incarcatura glicemica de 37, pe cand cele integrale de 23.

Un articol despre graul spelta din care se fabrica paste integrale de calitate gasiti aici.

De asemenea pot fi cumparate de aici.

Pastele pot mari riscul de cancer? Da.

Cercetatorii milanezi au comparat obisnuintele alimentare a 767 persoane spitalizate pentru cancer la rinichi cu restul de 1534 de pacienti din spital. Rezultatul? Consumul de orez si paste este asociat cu o crestere de 30% in ceea ce priveste riscul de cancer. Datorita incarcaturii glicemice ridicate, pastele ar putea favoriza cancerul de san si tiroida.

Pastele nu ne ingrasa? Fals.

O portie normala de 200 g de paste reprezinta o incarcatura glicemica de aproximativ 23, o valoare ridicata. Un regim cu o asemenea incarcatura glicemica ridicata poate sa duca la ingrasare sau poate sa va impiedice sa slabiti.

Cercetatorii de la universitatea din Sydney au analizat rezultatele a 6 teste clinice, comparand efectele asupra pierderii in greutate in cazul regimurilor ce se bazeaza pe o incarcatura glicemica ridica: painea alba, paste, orez alb, piure, produse pe baza de cereale rafinate si in cazul regimurilor cu incarcatura glicemica scazuta: cereale integrale, leguminoase etc.

Concluzia: al doilea tip de regim duce la pierderea mai multor kilograme in cazul persoanelor supraponderale, fata de primul tip. Regimurile cu incarcatura glicemica scazuta amelioreaza nivelul colesterolului rau in sange.

Dulciurile

Azi sunt un amestec de fainuri rafinate, zahar alb, lapte, cacao, E-uri cat cuprinde.
Creierul are nevoie de zahar pentru stimularea memoriei, a capacitatii de concentrare si de invatare. Cu ajutorul zaharului este stimulata si productia de serotonina care creeaza buna-dispozitie. Aportul de zahar trebuie insa sa fie moderat pentru a produce aceste beneficii.
Zaharul din alimentative nu trebuie sa depaseasca 50-60 de grame pe zi. Nu numai dulciurile contin zahar: el se gaseste si in paine, in sosurile din comert, in cereale si bauturi racoritoare.
Este de preferat zaharul brun celui alb, sau mierea. Zaharul brun este identic cu cel alb in ceea ce priveste aportul de calorii, insa contine si urme de vitamine si minerale. Zaharul poate fi inlocuit si cu fructoza (in stare naturala, ce se gaseste in fructe).
Nu trebuie sa mai amintesc de efectele grave ale excesului de zahar din alimentatie.
Cele mai benefice dulciuri pentru cei mici, care au nevoie de un aport mai mare de glucide decat adultii (se joaca, aleagra, consuma mai multa energie) sunt fructele, tartele si prajiturile facute in casa.
Oferiti familiei cat mai multe prajituri de casa cu miere, fructe, lapte de casa.

Lintea

Boabele de linte oferă o cantitate mare de proteine (24%) şi de amidon şi sunt o sursă excelentă de energie (394 kcal/100 g boabe). De asemenea, lintea mai conţine hidraţi de carbon (56%), vitamine (A, B1, B2, B6, B12 şi C), minerale (calciu, potasiu, fier şi magneziu).

Toate aceste substanţe fac din linte un remediu eficient împotriva bolilor cardiovasculare. Lintea trebuie evitată de bolnavii de gută, pentru că purina pe care o conţine stimulează depozitarea acidului uric în articulaţii.
Lintea se preteaza a se folosi cruda inmuiata 6-8 ore in salate sau in cremele facute la blender.
De asemena se poate face lapte vegetal din boabe inmuiata si cu diverse alte seminte.

Linte boabe puteti cumpara de aici.

Mancarica de linte
Timp de preparare: 45 de minute
Calorii: 180/porţia
Ingrediente: 2 legături de ceapă verde, 4 morcovi, 6 legături de ştevie, 200 g de linte, şase linguri de orez, câte o legătură de mărar şi de pătrunjel, o lingură de cimbru, 6 linguri de ulei de măsline, un pahar de suc de roşii.
Preparare: Curăţaţi zarzavatul, spălaţi-l şi tăiaţi-l în cubuleţe. Puneţi-l într-un litru de apă şi adăugaţi două linguri de ulei de măsline. Înăbuşiţi-le la foc potrivit 10 minute. După aceea, adăugaţi orezul şi încă un litru de apă, verdeţurile tăiate mărunt, boabele de linte, bine fierte şi res­tul de ulei. Acoperiţi oala şi lăsaţi să mai fiarbă 15 minute. La final, lăsaţi pilaful să mai clocotească un minut şi asezonaţi cu mărar şi cu pătrunjel.

Supa de linte

Timp de preparare: 1 h15 min (complexitate redusa)
Ingrediente: 1 buc. ceapa, 1 buc. morcov, 1 buc. radacina patrunjel, 1-2 catei usturoi, 200 gr. linte, 1 fir cimbru, sare, 2 1/2 l apa, o lingura untdelemn
Mod de preparare: Se alege lintea, se spala bine, apoi se aseaza cu apa la fiert. Cind incepe sa clocoteasca se adauga zarzavatul curatat, spalat si dat prin razatoare. Aceasta supa trebuie sa fiarba la foc potrivit pina cind boabele de linte s-au inmuiat bine. Se adauga usturoiul bine pisat, cimbrul si se potriveste de sare. Se presara pe deasupra patrunjel verde tocat fin.
Se serveste la masa cu gogosele de parmezan sau de cas, asezate pe o farfurie.

Ce alimente putem azi cumpara?

De unde va procurati alimentele?

Marea majoritate ne procuram alimentele din supermarketuri sau din magazinul cartier. In ultimii ani romanii cumpara inclusiv legumele si fructele tot de la supermarket. In pietele agroalimentare doar o mica perioada a anului mai sunt legume si fructe romanesti, in rest si acolo tot produse de import sunt.

Unii dintre noi poate mai au posibilitatea sa mai ia cate ceva de la tara.

Suntem deci prizionerii supermarketurilor. De ce?
Nu putem alege dintre mai multe feluri de rosii sa zicem, de cele mai multe ori exista un singur tip de rosii, din Turcia poate, la niste preturi nejustificate de calitatea slaba a produsului.

Suntem prizonierii producatorilor de produse alimentare, care pun pe primul loc tehnologia cat mai standardizata, cu costuri cat mai mici, timpul cat mai lung de expirare, aspectul cat mai imbietor, gustul cat mai bun. Sanatatea consumatorilor e pe ultimul loc.
Supermarketurile au ajuns sa ne schimbe obiceiurile alimentare sanatoase. Cei mai multi dintre noi petrec mai bine o ora-doua la supermarket decat sa gateasca mancaruri sanatoase si gustoase. Legumele si fructele sunt azi pline de chimicalele acumulate din tehnologia de cultivare, alimentele sunt suprarafinate, prelucrate, imbunatatite cu tot felul de E-uri (vezi aici care sunt E-urile periculoase).
Alimentatia umana e data peste cap, nimeni nu a studiat serios efectul substantelor artificiale asupra omului.

Asa ca posibilitatea de a manca sanatos deja ne poate da batai de cap...

Insa de ceva vremea incep sa cred ca alimentatia cruda preponderent vegetala (raw vegan - cum i se mai spune) ar putea fi solutia pentru o alimentatie sanatoasa. Voi dezvolta subiectul...

De ce am creat acest blog?

Acest blog nu e un capriciu, un moft sau lipsa de ocupatie. Chiar cred ca trebuie sa fim atenti la ce mancam, la cat mancam si trebuie sa devenim mai constienti asupra riscurilor la care ne expunem mancand tot ce ne baga producatorii romani si straini sub nas.

Nu sunt obsedat de mancare, sunt obsedat de ce mananc si sunt ingrijorat de faptul ca nu prea am de unde sa iau informatii despre diverse alimente. Am gasit diverse articole, site-uri, dar nu gasesc undeva informatia completa si centralizata.
Marile concerne mondiale duc o lupta acerba pentru a-si impune tehnologiile lor agricole si alimentare, produsele lor pline de chimicale, medicamente lor scumpe. Vezi scandalul CODEX ALIMENTARIUM pe acest site...
Dar uitam ca totusi avem inca la indemana mijloacele de a manca ce vrem noi si mai sanatos. Numai ca e nevoie de un pic mai mult de timp pentru noi...

E la fel de important sa facem schimb de opinii in legatura cu ce exista pe piata acum, cu ce e alimente sunt naturale si sanatoase.

Astept cat mai multe comentarii pentru fiecare subiect in parte, cu cat se va comenta mai mult cu atat cei care citesc blogul vor invata mai multe si poate vor da si ei un sfat.